Daliresp

Daliresp este marca sub care roflumilastul se vinde în Statele Unite, iar în țările Uniunii Europene același medicament AstraZeneca poartă numele Daxas. Nu este un inhalator, ci un comprimat care se înghite o dată pe zi. Roflumilastul inhibă fosfodiesteraza 4 (PDE4), o enzimă care întreține inflamația bronșică în bronhopneumopatia obstructivă cronică. Potrivit rezumatului european al caracteristicilor produsului (RCP), medicamentul se adresează adulților cu BPOC severă, la care VEMS măsurat după bronhodilatator este sub 50% din valoarea prezisă, care au bronșită cronică și au avut deja exacerbări frecvente. Daliresp se adaugă bronhodilatatoarelor, nu le înlocuiește.

Fiecare comprimat Daliresp conține 500 micrograme de roflumilast, adică 0,5 mg. Un miligram înseamnă o mie de micrograme, de aceea cele două unități nu trebuie confundate: doza de întreținere stabilită în RCP este chiar această jumătate de miligram pe zi. Ambalajele disponibile conțin 30, 60, 90, 120 sau 180 de bucăți. Comprimatul de 250 micrograme, care se folosește în primele patru săptămâni, nu este inclus în ofertă. Medicamentul provine din import, iar fotografia arată ambalajul mărcii americane.

Tratamentul începe cu o etapă de inițiere de 28 de zile, cu 250 micrograme o dată pe zi. Doza aceasta nu are efect terapeutic propriu-zis: rolul ei este să reducă reacțiile adverse de la începutul tratamentului, din cauza cărora unii pacienți ar renunța. Abia după aceea se trece la 500 micrograme pe zi, adică un comprimat Daliresp, înghițit cu apă, cu sau fără mâncare, de preferință la aceeași oră. Beneficiul complet devine vizibil după câteva săptămâni. Vârstnicii și pacienții cu insuficiență renală iau aceeași doză. Roflumilastul nu tratează crizele de dispnee; pentru acestea se folosește în continuare inhalatorul de criză. Nici asocierea cu teofilina în tratamentul de fond nu este recomandată.

Roflumilastul este contraindicat la persoanele alergice la substanța activă sau la excipienți și la cele cu insuficiență hepatică moderată ori severă, din clasele Child-Pugh B și C. RCP-ul mai descrie cazuri în care tratamentul nu se inițiază, iar dacă este deja în curs, se întrerupe: boli imunologice severe (infecție HIV, scleroză multiplă, lupus eritematos), infecții acute grave, cancer, cu excepția carcinomului bazocelular, precum și terapia cu imunosupresoare – metotrexat, azatioprină, infliximab sau corticosteroizi orali luați timp îndelungat. Tratamentul nu este potrivit pentru pacienții cu insuficiență cardiacă din clasele NYHA 3–4 și nici pentru cei care au avut cândva depresie însoțită de gânduri ori tentative suicidare. Pe durata sarcinii medicamentul nu este recomandat, în perioada de alăptare nu se administrează, iar femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să folosească o metodă contraceptivă sigură pe toată durata tratamentului.

Majoritatea efectelor nedorite se manifestă în primele săptămâni de tratament. Pe primul loc în studiile clinice s-a situat diareea, raportată la 5,9% dintre pacienți; au urmat pierderea în greutate (3,4%), greața (2,9%), durerile abdominale (1,9%) și cefaleea (1,7%). Frecvente sunt și scăderea apetitului și insomnia; la cei care cântăresc sub 60 kg, tulburările de somn apar mai des. La persoanele subponderale greutatea se măsoară la fiecare consultație, iar o scădere importantă, pentru care nu există altă explicație, impune oprirea tratamentului. Dacă apar anxietate, nervozitate sau o dispoziție tristă care nu trece, medicul trebuie anunțat. Daliresp nu influențează capacitatea de a conduce vehicule.

Ficatul transformă roflumilastul cu ajutorul enzimelor CYP3A4 și CYP1A2, de aceea unele medicamente luate în paralel schimbă intensitatea efectului. Cu fluvoxamina, inhibarea totală a PDE4 crește cu 59%; cimetidina o mărește cu 47%, enoxacina cu 25%, așa că tratamentul poate fi mai greu de tolerat. Rifampicina o reduce cu aproape 60%, motiv pentru care inductorii enzimatici puternici, precum fenobarbitalul, carbamazepina și fenitoina, nu se recomandă împreună cu roflumilastul. Pentru combinațiile cu salbutamol, formoterol, budesonidă, montelukast, digoxină și warfarină, datele din studii nu arată interacțiuni care să conteze în practică.

Daxas, al cărui deținător este AstraZeneca AB, a primit autorizația Comisiei Europene la 5 iulie 2010, pentru concentrațiile de 250 și 500 micrograme. În România situația este diferită: nomenclatorul ANMDMR nu include niciun medicament cu roflumilast, fie că se caută după DCI, după denumirea Daxas sau după codul ATC R03DX07. Daliresp este, așadar, un produs de import. Decizia de a include roflumilastul în tratamentul BPOC îi aparține medicului pneumolog.