Floxin

Floxin are ca substanță activă ofloxacina, un antibiotic de sinteză din grupa fluorochinolonelor, cu codul ATC J01MA01. Acțiunea sa vizează enzimele bacteriene care răsucesc și copiază ADN-ul; fără ele, germenii sensibili nu se mai pot multiplica. Informațiile medicale de mai jos provin din RCP-ul autorizat în România pentru Ofloxin 200 mg, un produs cu aceeași substanță.

Lista indicațiilor pentru pacienții adulți, cu forme de boală moderate sau severe, cuprinde infecții complicate ale tractului urinar, prostatită bacteriană, uretrită și cervicită (gonococice sau nu), boală inflamatorie pelvină în asociere cu alte antibiotice, otită medie cronică supurată, sinuzită bacteriană cronică, infecții abdominale complicate și tuberculoză, în cadrul unei terapii combinate. În cistita necomplicată, în infecțiile oaselor și articulațiilor, în exacerbările BPOC, în infecțiile complicate ale pielii și în diareea călătorului, ofloxacina se folosește doar când alte antibiotice nu sunt adecvate. Alegerea se bazează pe cultura bacteriană și pe antibiogramă.

Floxin poate fi ales în trei variante: 100 mg, 200 mg și 400 mg de ofloxacină pe comprimat. Fiecare concentrație are ambalaje de 10, 20, 30, 60, 90, 120, 180 și 360 de comprimate. Este un produs de import, de aceea pe pagină apare fotografia cutiei originale.

Un adult cu funcție renală normală ia de obicei între 200 și 400 mg pe zi, fie o dată, fie împărțit în două prize la 12 ore. Infecțiile grave pot necesita 600–800 mg zilnic; doza maximă din RCP este de 800 mg pe zi. Majoritatea curelor durează între 7 și 10 zile. Cistita se poate rezolva în trei zile, în timp ce prostatita cere 600 mg pe zi, repartizate în mai multe prize, timp de șase săptămâni. Comprimatul se ia pe nemâncate sau după masă. Absorbția scade dacă în același timp se iau antiacide cu aluminiu ori magneziu, sucralfat, fier sau zinc, așa că acestea se administrează la cel puțin două ore distanță.

Dacă clearance-ul creatininei este sub 50 ml/min, se administrează 100–200 mg o dată la 24 de ore. Pacienții cu ciroză și ascită nu primesc mai mult de 400 mg pe zi. Antibioticul nu este destinat copiilor și adolescenților.

Marca Floxin nu este înscrisă în Nomenclatorul ANMDMR. Ofloxacina pentru administrare orală este reprezentată de trei produse, toate în comprimate filmate de 200 mg: Ofloxin al companiei Zentiva din Republica Cehă, Zanocin de la Terapia S.A. și Ofloxacina Laropharm. Pentru toate este necesară prescripția medicală. Concentrațiile de 100 mg și 400 mg nu sunt autorizate în țară. Formele pentru ochi și urechi, cum sunt Floxal și Uniflox, au altă utilizare. Levofloxacina, izomerul activ al moleculei, este înregistrată ca substanță distinctă.

Fluorochinolonele pot provoca reacții rare, dar persistente sau chiar invalidante. Inflamația ori ruptura unui tendon, cel mai des a tendonului ahilean, poate apărea încă din primele două zile sau la câteva luni după încheierea curei. Vârsta înaintată, bolile renale, transplantul de organ solid și tratamentul cu corticosteroizi cresc acest risc. Durerea sau umflarea unui tendon impune oprirea imediată a antibioticului. RCP-ul mai avertizează asupra neuropatiei periferice, a prelungirii intervalului QT, a diareei cu Clostridioides difficile și a anevrismului sau disecției de aortă. Pielea poate deveni sensibilă la lumină, de aceea expunerea la soare intens și la solar se evită în timpul tratamentului și încă 48 de ore după încheierea lui.

Ofloxacina este contraindicată în caz de alergie la ofloxacină sau la alte chinolone, în epilepsie și în situațiile cu prag convulsivant scăzut, la cei care au avut o problemă de tendon după o altă fluorochinolonă, în deficitul de G6PD, la persoanele sub 18 ani, în sarcină și în timpul alăptării. După o reacție gravă la un antibiotic din această clasă, Floxin se folosește numai în lipsa oricărei alternative. Mai puțin frecvent apar neliniște, tulburări de somn, amețeli, cefalee, ochi iritați, tuse, greață, diaree, dureri abdominale, mâncărimi și erupții. Medicul hotărăște dacă ofloxacina este indicată, în ce doză și cât timp.