Aciditatea gastrică și refluxul gastroesofagian
Aciditatea gastrică excesivă reprezintă o problemă frecventă cauzată de producția sporită de acid clorhidric în stomac. Principalele cauze includ stresul, alimentația nesănătoasă, consumul de alcool, fumat și anumite medicamente. Simptomele caracteristice sunt senzația de arsură în piept, dureri epigastrice și regurgitații acide.
Refluxul gastroesofagian - mecanisme și manifestări
Refluxul gastroesofagian apare când conținutul acid al stomacului se întoarce în esofag, cauzând iritație și inflamație. Manifestările includ piroza, regurgitațiile și tusea cronică nocturnă.
Opțiuni terapeutice disponibile
Pentru tratamentul acestor afecțiuni sunt disponibile mai multe clase de medicamente:
Medicamente antihistaminice H2: Ranitidină, Famotidină - reduc producția de acid gastric
Inhibitori de pompă de protoni: Omeprazol, Pantoprazol, Esomeprazol - oferă protecție îndelungată
Antiacide locale: Rennie, Maalox, Gaviscon - neutralizează rapid acidul gastric
Pentru prevenirea acidității gastrice se recomandă evitarea alimentelor picante, consumul moderat de cafea și alcool, masa în porții mici și evitarea poziției culcate imediat după masă.
Gastrita și ulcerul peptic
Gastrita reprezintă inflamația mucoasei stomacului și poate fi acută sau cronică. Gastrita acută se dezvoltă rapid și are simptome intense, în timp ce forma cronică evoluează lent și poate duce la complicații grave. Ulcerul peptic este o leziune profundă a peretelui stomacului sau duodenului, frecvent asociată cu gastrita cronică.
Rolul bacteriei Helicobacter pylori
Bacteria Helicobacter pylori este principala cauză a ulcerului peptic, fiind responsabilă pentru aproximativ 90% din ulcerele duodenale și 70% din ulcerele gastrice. Această bacterie produce toxine care deteriorează stratul protector al mucoasei gastrice.
Factori de risc și tratament
Principalii factori de risc includ:
Stresul psihic și fizic prelungit
Alimentația neregulată și consumul de alimente iritante
Administrarea îndelungată de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
Consumul excesiv de alcool și tutun
Tratamentul include inhibitori de pompă de protoni pentru reducerea acidității gastrice și antibioterapie pentru eradicarea H. pylori cu Claritromicină și Amoxicilină. Gastroprotectoarele precum Sucralfatul și preparatele pe bază de bismut oferă protecție suplimentară mucoasei gastrice. Monitorizarea regulată a tratamentului este esențială pentru prevenirea complicațiilor severe.
Tulburări digestive și dispepsia funcțională
Dispepsia funcțională reprezintă o problemă comună care afectează digestia și se manifestă prin diverse simptome neplăcute. Senzația de umflare, greutatea stomacală după mese, discomfortul epigastric și sațietatea precoce sunt principalele semne ale acestei afecțiuni. Factorii care contribuie la tulburările digestive includ stresul, alimentația neregulată, consumul excesiv de alimente grase sau condimentate și stilul de viață sedentar.
Pentru ameliorarea simptomelor dispeptice, sunt disponibile mai multe categorii de medicamente eficiente:
Enzime digestive precum Creon, Pangrol și Mezym care facilitează descompunerea alimentelor
Prokinetice ca Domperidona și Metoclopramida pentru îmbunătățirea motilității gastrice
Preparate pe bază de plante ca Iberogast și extractul de anghinare cu efect antispasmodic
Probiotice pentru restabilirea echilibrului florei intestinale
Modificările stilului de viață, inclusiv o dietă echilibrată și mesele regulate, completează eficient tratamentul medicamentos.
Constipația și tulburările de tranzit intestinal
Constipația poate fi acută sau cronică și reprezintă o încetinire a tranzitului intestinal care afectează calitatea vieții. Cauzele principale includ dieta săracă în fibre, hidratarea insuficientă, sedentarismul, stresul și anumite medicamente. Tratamentul constipației variază în funcție de severitatea și tipul afecțiunii.
Opțiuni terapeutice pentru constipație
Laxativele osmotice precum Lactuloza și Macrogolul (Forlax, Movicol) atrag apa în intestin și înmoaie scaunul. Laxativele stimulante ca Bisacodilul și Senozidele stimulează peristaltismul intestinal pentru evacuarea rapidă. Preparatele cu fibre naturale, inclusiv Psyllium și Methylceluloza, îmbunătățesc tranzitul prin creșterea volumului scaunului.
Pentru constipația acută severă, supozitoarele și clismele oferă relief rapid. Hidratarea adecvată cu minimum 2 litri de apă zilnic și o dietă bogată în fibre sunt esențiale pentru prevenirea recidivelor și menținerea unui tranzit intestinal normal.
Diareea și tulburările intestinale acute
Diareea reprezintă o tulburare intestinală comună care poate avea multiple cauze: infecții bacteriene sau virale, efecte adverse ale medicamentelor sau consumul de alimente contaminate. Indiferent de cauză, rehidratarea reprezintă prioritatea principală în tratament pentru prevenirea deshidratării și menținerea echilibrului electrolitic.
Opțiuni terapeutice disponibile
Antidiaroice: Loperamidă pentru reducerea frecvenței scaunelor și Racecadotril pentru controlul simptomelor
Soluții de rehidratare: ORS și Dioralyte pentru refacerea echilibrului hidro-electrolitic
Probiotice: Enterol, Linex și Rotabiotic pentru restabilirea florei intestinale normale
Adsorbante intestinale: cărbune medicinal și Smecta pentru absorbția toxinelor
Consultați urgent medicul în cazul febrei persistente, sângelui în scaun, deshidratării severe sau dacă simptomele nu se ameliorează în 48-72 ore.
Balonarea și flatulența
Balonarea abdominală și flatulența excesivă sunt frecvent cauzate de consumul de alimente care fermentează în intestin, intoleranțe alimentare sau deglutirea excesivă de aer. Dieta bogată în fibre, leguminoase și băuturi carbogazoase poate contribui la aceste simptome neplăcute.
Soluții pentru confort digestiv
Antispastice: Drotaverină și Mebeverină pentru reducerea crampelor abdominale
Preparate cu Simeticonă: facilitează eliminarea gazelor intestinale
Remedii naturale: ceaiuri din mentă, fenicul și chimen cu proprietăți carminative
Enzime digestive: specifice pentru persoanele cu intoleranțe alimentare
Prevenția include evitarea alimentelor problematice, mestecarea îndelungată și consumul de mese mai mici și mai frecvente pentru optimizarea procesului digestiv.
