HIV

Ce este HIV și cum afectează organismul

HIV (Virusul Imunodeficienței Umane) este un virus care atacă în mod specific sistemul imunitar uman, vizând celulele CD4+ care sunt esențiale pentru apărarea organismului împotriva infecțiilor. Prin distrugerea acestor celule, HIV slăbește treptat capacitatea naturală de luptă a organismului împotriva bolilor.

Diferența între HIV și SIDA
HIV reprezintă virusul în sine, în timp ce SIDA (Sindromul Imunodeficienței Dobândite) este stadiul avansat al infecției HIV, când sistemul imunitar este grav compromis. Nu toate persoanele cu HIV dezvoltă SIDA, mai ales cu tratament adecvat.

Stadiile infecției și factorii de risc
Infecția HIV evoluează prin trei stadii principale: infecția acută, perioada clinică latentă și SIDA. Principalele căi de transmisie includ contactul sexual neprotejat, schimbul de seringi contaminate, transmiterea de la mamă la copil și transfuziile de sânge necontrolate.

Simptome și diagnostic HIV

Simptomele infecției HIV
În stadiul acut, care apare la 2-4 săptămâni după infecție, pot surveni simptome asemănătoare gripei: febră, dureri de cap, erupții cutanate și umflarea ganglionilor limfatici. Urmează o perioadă asimptomatică care poate dura ani de zile, în care virusul se multiplică în continuare fără semne vizibile.

În stadiile avansate, sistemul imunitar fiind grav afectat, apar infecții oportuniste frecvente, pierderea în greutate severă, febră persistentă și diverse complicații neurologice.

Diagnostic și testare
Diagnosticul HIV se realizează prin mai multe tipuri de teste:

Teste rapide (rezultate în 15-30 minute)
Teste ELISA pentru detectarea anticorpilor
Teste PCR pentru detectarea virusului
Teste combinate antigen-anticorp

În România, testarea se poate efectua gratuit și confidențial la centrele de consiliere și testare voluntară, spitalele de boli infecțioase sau prin medicul de familie. Depistarea precoce este crucială pentru începerea rapidă a tratamentului antiretroviral.
Tratamentul antiretroviral disponibil în România

Terapia antiretrovirală combinată (cART)
Terapia antiretrovirală combinată reprezintă standardul de aur în tratamentul infecției HIV în România. Aceasta constă în utilizarea simultană a trei sau mai multe medicamente antiretrovirale din clase diferite pentru a suprima replicarea virală și a preveni dezvoltarea rezistenței.

Clasele principale de medicamente antiretrovirale
Medicamentele antiretrovirale disponibile pe piața românească sunt împărțite în mai multe clase principale:

Inhibitorii de transcriere inversă nucleozidici (NRTI) - blochează enzima transcriptază inversă
Inhibitorii de transcriere inversă non-nucleozidici (NNRTI) - acționează prin mecanisme diferite asupra aceleiași enzime
Inhibitorii de protează - împiedică asamblarea virionilor infecțioși
Inhibitorii de integrază - blochează integrarea ADN-ului viral în genomul celular

Medicamentele disponibile pe piața românească
Printre medicamentele frecvent prescrise în România se numără Efavirenz, Tenofovir și Emtricitabină. Combinațiile fixe populare includ Truvada, Atripla și Stribild, care simplifică administrarea și îmbunătățesc aderența pacienților la tratament.

Administrarea și monitorizarea tratamentului

Importanța aderenței la tratament
Aderența strictă la tratamentul antiretroviral este crucială pentru succesul terapeutic. Administrarea neregulată poate duce la dezvoltarea rezistenței virale și eșecul tratamentului. Pacienții trebuie să urmeze schema de administrare prescrisă de medicul specialist.

Monitorizarea și controlul medical
Monitorizarea tratamentului include controlul regulat al încărcăturii virale și al numărului de celule CD4. Acești parametri indică eficacitatea terapiei și starea sistemului imunitar. Consultările regulate cu medicul specialist sunt esențiale pentru:

Evaluarea efectelor secundare comune
Identificarea interacțiunilor medicamentoase
Ajustarea dozelor când este necesar
Optimizarea schemei terapeutice

Medicul specialist va ajusta tratamentul în funcție de răspunsul individual al pacientului și de tolerabilitatea medicamentelor prescrise.
Prevenirea și protecția

Profilaxia și metodele de protecție
Prevenirea infecției HIV este posibilă prin mai multe strategii eficiente. Profilaxia pre-expunere (PrEP) este recomandată persoanelor cu risc crescut și implică administrarea preventivă de medicamente antiretrovirale. Profilaxia post-expunere (PEP) trebuie inițiată în primele 72 de ore după o expunere potențială la virus.

Măsuri de protecție esențiale
Metodele de protecție includ:

Folosirea corectă și consecventă a prezervativelor
Testarea regulată a partenerilor sexuali
Evitarea schimbului de seringi și ace
Respectarea protocoalelor de siguranță în mediul medical

Educația sexuală joacă un rol fundamental în prevenire, oferind informații corecte despre transmitere și protecție. Pentru utilizatorii de droguri injectabile, programele de schimb de seringi și terapia de substituție reduc semnificativ riscurile de infecție.

Viața cu HIV și suportul disponibil în România

Adaptarea stilului de viață
Persoanele diagnosticate cu HIV pot duce o viață normală prin adaptări corespunzătoare ale stilului de viață. O alimentație echilibrată, bogată în vitamine și minerale, susține sistemul imunitar și îmbunătățește răspunsul la tratament. Exercițiile fizice regulate, adaptate capacității individuale, contribuie la menținerea sănătății generale și a bunăstării psihice.

Suport și drepturi în România
România oferă un sistem de suport complet pentru persoanele cu HIV:

Acces gratuit la medicație antiretrovirală prin sistemul de sănătate
Programele naționale de tratament și monitorizare
Protecție legală împotriva discriminării
Confidențialitatea strictă a informațiilor medicale

Suport psihosocial și integrare
Organizațiile non-guvernamentale precum ARAS și ACCEPT oferă consiliere psihologică și grupuri de sprijin. Suportul psihologic este esențial pentru gestionarea diagnosticului și combaterea stigmatizării. Planificarea familială este posibilă cu suport medical specializat, iar monitorizarea regulată previne complicațiile asociate. Integrarea socială completă este obiectivul final al îngrijirii holistice.